Tu întrebi

Răspunde pr. Alois Moraru:

Dragă Cristian, mai întâi dă-mi voie să te felicit pentru ziua de astăzi, comemorarea patronului tău ceresc şi să cer scuze pentru că nu am fost prompţi în a-ţi răspunde. Niciodată nu este prea târziu, iar dacă răspunsul nostru este însoţit şi de o felicitare, sunt convins că ne vei ierta şi ne vei scrie mai des.

Întrebarea ta, sau mai bine zis cererea ta, este foarte simplă, dacă ţinem cont că în ultimii ani acest mesaj şi numeroase consideraţii adiacente au apărut în diverse cărţi şi reviste, atât de orientări religioase cât şi profane. Până la 13 mai 2000 s-au făcut foarte multe speculaţii teologice şi apocaliptice asupra acestui mesaj, dar după acea dată totul este aşa de clar. Revelaţiile pe care Sfânta Fecioară Maria le-a făcut la Fatima, în Portugalia, în anul 1917, au dat naştere la fel şi fel de interpretări: izbucnirea unui al treilea război mondial, o epidemie mondială, sfârşitul lumii etc.

Speculaţiile au încetat abia după ce Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea a decis să facă lumină în acest "mister". Această decizie "încheie un fragment de istorie marcat de dorinţa umană de putere şi de nedreptate, dar străbătut de iubirea îndurătoare a lui Dumnezeu şi de atenta supraveghere a Mamei lui Isus şi a Bisericii". Chiar dacă anumite dezvăluiri sumbre au fost făcute atât anterior de Suveranul Pontif (în anii 1981 şi 1994), cât şi de sora Lucia (în anul 1982), în anul jubiliar 2000 s-a dat publicităţii "cea de-a treia parte a secretului de la Fatima". Iniţial, textul nu a fost prezentat în forma pe care o avem astăzi la dispoziţie, deoarece era necesară intervenţia unor teologi care să dea interpretarea necesară. La cererea expresă a actualului papă, un ajutor substanţial în elaborarea unui document oficial l-a dat însăşi sora Lucia, care a scris textul "secretului" la 3 ianuarie 1944. După adunarea datelor necesare, cu ocazia vizitei pe care urmaşul sfântului Petru a efectuat-o la Fatima, în ziua de 13 mai 2000, secretarul de stat al Sfântului Scaun, cardinalul Angelo Sodano, a dat citire comunicatului Sfântului Părinte privind "al treilea secret de la Fatima". În acelaşi timp, Papa Ioan Paul al II-lea a încredinţat Congregaţiei "Pentru Doctrina Credinţei" să elaboreze şi să publice un comentariu teologic privind această "revelaţia particulară de la Fatima". Acest document, care conţine atât conţinutul mesajului, cât şi paşii care au fost făcuţi până la dezvăluirea lui, se poate citi şi pe situl Catholica.ro la adresa: http://www.catholica.ro/documente/index3.asp?id=206.

Până vei citi întregul document, îţi prezentăm în continuare "a treia parte a secretului revelat, la 13 iulie 1917, în peştera din Iria-Fatima" în traducerea Editurii "Presa Bună" din Iaşi: "Scriu în act de supunere faţă de tine Dumnezeul meu, care mi-ai poruncit prin intermediul Excelenţei sale episcopul de Leiria şi a Preasfintei Mame a voastre şi a mea. După cele două părţi pe care le-am expus deja, am văzut în partea stângă a Doamnei noastre ceva mai sus un înger cu o spadă de foc în mâna stângă; scânteind emitea flăcări care păreau că urmau să incendieze lumea; dar se stingeau la contactul cu splendoarea pe care Doamna Noastră o emana din mâna sa dreaptă către el: Îngerul indicând pământul cu mâna dreaptă, cu o voce puternică a spus: Penitenţă, Penitenţă, Penitenţă! Şi am văzut într-o lumină imensă care este Dumnezeu: "ceva ca atunci când vezi într-o oglindă persoanele care îţi trec prin faţă" un Episcop îmbrăcat în Alb "am avut presimţirea că era Sfântul Părinte". Alţi episcopi, preoţi, persoane consacrate urcau pe un munte abrupt, în vârful căruia era o mare Cruce din trunchiuri necojite de culoare gri, de parcă ar fi fost de plută. Sfântul Părinte, înainte de a ajunge acolo, a traversat o mare cetate jumătate în ruină şi jumătate se clătina cu pas şovăielnic, marcat de durere şi de suferinţă, se ruga pentru sufletele cadavrelor pe care le întâlnea în drumul său; ajuns în vârful muntelui, prosternat în genunchi la picioarele marii Cruci a fost ucis de un grup de soldaţi care au tras asupra lui cu focuri de armă şi săgeţi, iar în acelaşi mod au murit unii după ceilalţi episcopii, preoţii, persoanele consacrate şi mai multe persoane seculare, bărbaţi şi femei de diferite clase şi poziţii. Sub braţele Crucii erau doi îngeri, fiecare cu o stropitoare de cristal în mână, în care adunau sângele martirilor şi cu el stropeau sufletele celor care se apropiau de Dumnezeu".