Tu întrebi 


 

Anonimă întreabă:

Vă rog să mă ajutați, explicându-mi de ce este lesbianismul un păcat, chiar și atunci când iubești persoana cealaltă cu tot sufletul tău; mai mult decât oricare bărbat cu care ai fost vreodată... am iubit prietena mea mai mult decât era normal între două "cele mai bune prietene". Si deși ar trebui să nu ne mai vedem, poate, nu putem. O iubesc extraordinar de mult și ea pe mine și trebuie să depășim ceea ce se întâmplă, în loc să nu ne mai vedem. Ajutați-ne, va rog!

Răspunde pr. prof. William Bleiziffer:

Pentru a lămuri lucrurile, chiar de la început spunem împreuna cu DEX că Lesbianismul este "Atracție erotică patologică și satisfacere sexuală între femei; safism; ginecofilie". Indiferent de cum poate fi perceputa această forma de falsă iubire, ea rămâne o deviație de la comportamentul sexual normal și natural. La urma urmei într-o astfel de relație (ca de altfel și în cea homosexuală) se urmărește doar aspectul pur sexual, de satisfacere a unor porniri sexuale, în care responsabilitatea genetică, de procreare este absenta. Astfel actul sexual este îndreptat pur și simplu spre satisfacerea propriei plăceri.

Un comportament sexual normal, între două persoane de sex opus (bărbat și femeie) pentru a fi legitim trebuie să se realizeze numai în cadrul căsătoriei. Tot ceea ce este în afara căsătoriei este acuzat de Biserică (fără distincție confesională) ca fiind comportament anormal și considerat a fi păcat. De fapt același lucru poate fi spus și pentru perioada vechitestamentară, de la care am și preluat cele 10 porunci, și unde acestea erau la mare cinste printre adevărații adoratori ai Dumnezeului celui Viu.

Așadar, porunca a șasea, Să nu faci fapte necurate, acuză toate tipurile de comportament sexual care nu se încadrează în sfera căsătoriei, considerând toate deviațiile de sexual păcat. În scrisoarea adresată Corintenilor, sf. Pavel atrage atenția asupra acestei realități într-o manieră cât se poate de clară: "Nu știți că cei nedrepți nu vor moșteni Împărăția lui Dumnezeu? Nu vă înșelați în privința aceasta: nici curvarii, nici închinătorii la idoli, nici preacurvarii, nici malahii, nici sodomiții, nici hoții, nici cei lacomi, nici bețivii, nici defăimătorii, nici hrăpăreții nu vor moșteni împărăția lui Dumnezeu" (1 Cor. 6. 9-10). Și multe astfel de exemple pot fi găsite în Biblie.

În ceea ce privește "normalitatea" unei astfel de relații, pe care chiar dumneavoastră o puneți sub semnul întrebării, cred că vă găsiți la un moment al adevărului. Este bine că conștientizați eroarea și poate o discuție cu un preot, sau poate chiar cu duhovnicul Dvs., v-ar ajuta să vă clarificați ideile. Dacă prietenia voastră poate fi considerată frumoasă, atunci ea poate fi așa și dacă nu are valențe sexuale: într-o prietenie cauți în celălalt altceva decât satisfacție sexuală, iar dacă prietenia voastră vreți să fie doar prietenie, atunci trebuie să cultivați adevăratele valori ale acesteia

Pentru mai multe lămuriri, vă sugerez să consultați pagina catolică http://profamilia.ro/porunci.asp?decalog, unde părintele Claudiu Dumea prezintă într-o formă ușor de abordat cele 10 porunci. Succes!
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire