Tu întrebi 


 

Ștefana din București întreabă:

Am un băiat care s-a hotărât să se căsătorească, familia noastră este de religie catolică, am vrut să punem ca nași o familie de religie ortodoxă dar preotul lor le-a spus ca nu are nici o valoare și nu poate să-i cunune. Vreau să știu care este problema? DE CE?

Răspunde pr. prof. William Bleiziffer:

Stimată doamne Ștefania,

Când am ales să răspund la întrebarea Dvs., am făcut-o dintr-un impuls aproape de nestăvilit de scandalizare, știind că este mai bine să-mi leg o piatră de moară de gât, decât să ...

Și mă întreb, la fel ca multă altă lume de bună credință, și la fel ca și Dvs.: de ce nu se poate căsători un tânăr catolic, dacă are nași ortodocși? Sau ce păstor este atât de "bine intenționat" încât să interzică propriilor credincioși să asiste în calitate de martori la celebrarea unui sacrament cum este acela al căsătoriei, invocând invaliditatea unui sacrament la care nașii nu sunt decât participanți? ... chiar fiind acest sacrament celebrat de catolici, și ținând cont că unitatea dintre creștini este mereu căutat de cei cu inima sinceră.

Întrebarea m-a scandalizat oarecum nu datorită formulării ei, - la urma urmei nimeni nu este perfect, și oricât de bine informați am fi, avem nevoie de ajutorul celor de lângă noi pentru risipirea unor nedumeriri, deci punem întrebări -, ci datorită unei încercări de răspuns pe care eu, cu multă prudență l-aș încadra în limitele firești ale ignoranței sau ale - îl rog pe Dumnezeu să nu fie așa - unei rele voințe.

Trăim într-o lume în care sacramentul căsătoriei este tot mai puțin valorizat datorită lipsei de asumare ale proprietăților acesteia; încercăm să trăim liberi de responsabilități fără a ne implică într-o relație pe durata întregii vieți, în deplină unitate și fidelitate față de cel căruia îi jurăm veșnică fidelitate în fața altarului lui Dumnezeu. Și cu toate acestea, există preoți care împiedică prin sfaturi ne-ortodoxe, celebrarea sacramentului, pe motive care țin de teologie... ortodoxă!!!?

Întrebarea Dvs. este simplă și este justificată de neliniștea pe care o cauzează așa-zisele impedimente ale Bisericii, sau, încercând să fim mai înțelegători, ai acelora care se cred reprezentanții Bisericii, dar care în loc să învețe despre milostivirea lui Cristos învață despre litera legii care ucide, și care departe de a fi legea lui Cristos, ar fi - spun eu - legea proprie, anacronică cu acea lege care cere milă și nu jertfă. Și totuși ce spune legea?

Can. 828 - § 1 al Dreptului canonic oriental și can. 1108 § 1a l dreptului canonic latin: Sunt valide numai căsătoriile care se celebrează cu rit sacru în fața Ierarhului locului sau a parohului locului..., și a cel puțin doi martori, ...

Dacă vreți o interpretare simplă a acestor canoane, v-o dau cu aceiași simplitate și respect pentru marele pas pe care vor să-l îndeplinească copiii voștri; validitatea căsătoriei ține, pe lângă prezența reprezentantului Bisericii, de prezența celor doi martori. Pe românește, doi martori. Adică două persoane pe care noi ne-am obișnuit să-i numim nași, și care datorită maturității pe care o au, conștienți de participarea la un lucru serios cum este o căsătorie, pot da oricând mărturie despre faptul că cei doi miri, în deplină libertate, și-au jurat respect reciproc și vor să realizeze între ei ceea ce juridic însemnă consortium omnius vitae, adică o legătură intimă pe durata întregii vieți. Criteriile după care sunt alese aceste două persoane care însoțesc mirii la altar, și vor da mai apoi mărturie publică despre ceea ce s-a petrecut în misterul celebrării sacramentului, țin desigur de anumite afinități personale și nu sunt condiționate de motive nemotivate.

La urma urmei asta însemnă căsătoria creștină, - nu catolică sau ortodoxă, ci pur și simplu creștină - căsătorie care este valabilă nu datorită înălțimii, greutății, culorii ochilor dacă vreți, sau sumei de bani pe care martorii, adică nașii, o vor da mirilor la început de drum, și cu atât mai puțin confesiunii acestora. La urma urmei, cei doi nași, sau martori, doar prezintă la altar pe cei care vor să se căsătorească, și pot da oricând mărturie despre acest fapt. Ca să vă liniștesc, pot să vă mărturisesc faptul că cunosc cazuri de preoți ortodocși care au îndeplinit funcția de nași la o căsătorie dintre doi catolici, deci problema nu există decât acolo unde cineva vrea să o facă să existe.

Concluzionez: nași de cununie, pot fi toți cei care de bună credință fiind, pot da mărturie publică de realizarea unui sacrament creștin. Iar pentru a face acest lucru, nu trebuie să fi neapărat ortodox..., sau catolic.

Vă doresc multă bucurie în suflet pentru ceea ce copii voștri vor să realizeze, iar lor, care se pregătesc pentru viața de familie le dau binecuvântare și multe urări de bine.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire