FAMILIA

 
Sănătatea: o prioritate!
Dr. Francisc Coşa

Mulţi oameni visează la o viaţă mai bună în Occident. Majoritatea nu sunt însă informaţi despre calvarul vieţii într-o ţară străină, unde sunt priviţi cu ostilitate. Mulţi nici nu cunosc limba vorbită în ţările unde vor să ajungă... Circa 170 milioane de oameni migrează legal prin lume. Ajunşi la destinaţie, constată că sunt, în aceeaşi măsură, şi doriţi şi huliţi. Aproximativ 20-30 milioane de persoane circulă ilegal prin lume. Ţările care cunosc simultan o expansiune economică şi o îmbătrânire demografică au tot mai multă nevoie de munca străinilor: marocanii îngrijesc tomatele şi ardeii din serele spaniole, polonezii legumele din Germania, ruşii seceră grâul irlandez etc. Şi nu numai în agricultură se verifică această situaţie, dar şi în treburile casnice şi alte servicii, precum menajul, supravegherea copiilor sau furnizarea la domiciliu. Aici se pare că se pricep românii.

Europa Occidentală este asaltată de oameni care vin din Estul continentului, din întreaga Asie (din ce în ce mai mulţi chinezi), din Africa şi Orientul Mijlociu. Există latura economică şi socială a chestiunii, cu accentul pe problemele întâmpinate de emigranţi în aventura lor spre o viaţă mai bună: prostituţie, criminalitate, munca la negru pe bani puţini, condiţii de viaţă de cele mai multe ori mizerabile.

Majoritatea emigranţilor îşi riscă, adesea, viaţa în drumul lor spre Occident, călătorind în containere etanşe sau sub vagoanele de tren. De foarte multe ori, dorinţa şi aventura se transformă într-un adevărat coşmar...

După prezentarea necesară a acestor date introductive, vom încerca să semnalăm unele aspecte medicale.

O parte dintre indivizii care recurg la emigraţie sunt cel mai adesea cu mari deficienţe, care fac referire la elementele de igienă personală. Cauza acestor deficienţe ţine de lipsa şi imposibilitatea acumulării datelor de igienă: familii dezorganizate, membri de familie cu mari lacune privind igiena individuală datorată sărăciei, exemplul dat de cei din anturajul apropiat, obiceiurile nesănătoase transmise de-a lungul timpului, nefrecventarea şcolii (nu ştiu să folosească apa!?).

O altă categorie de imigranţi au probleme referitoare la alimentaţie, care diferă de cea a regiunii din care provin. Foarte mulţi orientali, obişnuiţi cu o alimentaţie bazată pe orez, peşte crud, legume, ajung în Occident unde predomină regimul bazat pe carne. De aici, o întreagă patologie digestivă (ulcer, gastrită etc).

Indiferent de ţara, zona sau regiunea din care provin emigranţii, sentimentul de dezrădăcinare, de "pierdere" a legăturii cu cei dragi, cu familiile lor, sunt foarte puternice, fapt care favorizează adesea apariţia unor depresii foarte severe. De foarte multe ori, se pierde chiar şi motivaţia care a a stat la baza emigraţiei. Nu de puţine ori "înecarea" amarului în alcool sau droguri este o cale aleasă drept consolare. Într-un final, mulţi constată că nu se pot adapta la rigorile şi privaţiunile impuse de emigraţie şi ajung la concluzia ca repatrierea este cea mai bună soluţie pentru ei.

Din expunerea de faţă, dorim să atragem atenţia tuturor că sănătatea nu poate fi considerată un aspect marginal. Este vital să ne preţuim sănatatea, chiar şi în condiţii vitrege, cum sunt cele care apar în contextul emigraţiei!