FAMILIA

Investigaţiile de laborator

Pe parcursul a câtorva articole vă vom prezenta cele mai importante investigaţii de laborator, valorile normale, situaţiile în care ele sunt crescute sau scăzute şi în ce afecţiuni trebuie cercetate. Subliniem faptul că toate valorile normale prezentate variază în funcţie de sex şi vârstă.

1. Glicemia ("zahărul din sânge")

Valorile normale sunt cuprinse între 55 şi 115 mg/dl.

Glicemia trebuie cercetată în una din următoarele situaţii: când există o suspiciune de diabet zaharat; la persoanele cu diabet zaharat cunoscut; criză (comă) alcoolică acută; sarcină; hipertensiune arterială; suspiciune de hipoglicemie (semnalată prin stări de leşin, pierderea cunoştinţei).

Valori crescute întâlnim în: diabet zaharat; prin consumul anumitor medicamente; boli ale pancreasului; boli endocrine; infarct miocardic; stres, nervozitate; arsuri grave.

Valori scăzute ale glicemiei se întâlnesc în: diabet zaharat incorect evaluat şi tratat; aşa-numita "hipoglicemie pe stomacul gol" (în lipsa hranei); consum de alcool care nu este precedat de consum de alimente.

2. Amilaza (amilazemia)

Valorile normale sunt în jurul cifrei de 32 u. Wohlgemuth.

Amilazemia se verifică în: suspiciune de iritare a pancreasului (ex: când există diagnosticul de litiază biliară); durere recidivantă în abdomenul superior cu iradiere în spate.

Valori crescute întâlnim în: pancreatita acută şi cronică; afecţiuni ale ficatului şi vezicii biliare; după operaţia de colecistectomie (scoatere a vezicii biliare); cancer pancreatic; parotidita epidemică (oreion).

3. TGP (transaminaza glutamicopiruvică)

Valorile normale sunt cuprinse între 9 şi 43 U/L.

Analiza investighează funcţia ficatului şi este verificată în următoarele situaţii: suspiciune de afecţiune hepatică (a ficatului); consum permanent al unor anumite medicamente; diverse acuze (dureri) în abdomenul superior; controlul periodic al hepatitei acute sau cronice.

Valori crescute ale TGP întâlnim în: hepatita acută; intoxicaţii cu medicamente, ciuperci, dizolvanţi organici; hepatita cronică acutizată sau persistentă; ciroză hepatică; cancer hepatic sau al vezicii biliare. Un TGP normal nu exclude o afecţiune hepatică.

4. TGO (transaminaza glutamicoxalacetic)

Valorile normale sunt cuprinse între 0 şi 37 U/L.

Este necesară evaluarea ei în afecţiunile hepatice. Importanţă are doar studierea valorilor crescute faţă de normal ale TGO.

Valori crescute întâlnim în: hepatita acută; hepatita cronică activă; hepatita cronică persistentă; cancer hepatic; cancer al vezicii biliare; consum cronic al unor anumite medicamente; intoxicaţii cu ciuperci;pancreatită; consum exagerat de alcool; anumite afecţiuni ale muşchilor. Un TGO normal nu exclude o afecţiune hepatică.

5. Bilirubina (bilirubinemia)

Valorile normale sunt cuprinse între 0 şi 1,3 mg/dl.

Analiza bilirubinei este necesară în investigarea cauzei apariţiei icterului (coloraţia galbenă a tegumentelor).

Valori crescute sunt întâlnite în: afecţiuni hepatice; hepatita alcoolică; hepatita acută tip A sau B; cancerul de pancreas; intoxicaţii acute cu diverşi produşi chimici; obstrucţia căilor biliare; anemii hemolitice (care apar prin distrugerea masivă a globulelor roşii).

Bilirubina poate creşte normal (fiziologic) la nou-născut, constituind aşa-numitul icter fiziologic al nou-născutului.

Observaţie: Nu întotdeauna o valoare crescută a bilirubinei înseamnă o afecţiune hepatică.

6. Leucocitele

Valorile normale sunt cuprinse între 4.100 şi 10.900. Leucocitele trebuie cercetate în suspiciune de infecţie bacteriană sau virală, în hepatomegalie (mărirea de volum a ficatului), splenomegalie (mărirea de volum a splinei), în leucemie, în dureri abdominale de cauza neprecizată, în tratamentul cu citostatice.

Valori crescute întâlnim în: stres, efort fizic intens, boli infecţioase, apendicita acută, pancreatita, leucemie. Valori scăzute întâlnim în: ciroza hepatică, rubeola, rujeola, faza iniţială a leucemiei acute, tratamentul cu anumite medicamente, deficit de vitamina B12, boala de iradiere. Numărul leucocitelor se poate schimba la intervale scurte de timp (ore).

7. Diferenţierea leucocitelor sau formula leucocitară

Prin investigaţii de laborator, se determină valoarea unor anumite tipuri de leucocite: eozinofilele: cresc în afecţiuni alergice şi parazitoze intestinale; limfocitele: cresc în infecţii virale, leucemii şi scad în anumite tipuri de anemie; monocitele: cresc în infecţii bacteriene; bazofilele: cresc în sinuzita cronică şi scad în stres, boli ale tiroidei; neutrofilele: cresc în leucemii, boala reumatismală, boli infecţioase şi scad în anumite forme de anemie.

8. Numărătoarea eritrocitelor

Este utilă evaluarea acesteia în stabilirea diagnosticului de anemie. Valoarea normală este cuprinsă între 4.200.000 şi 6.300.000.

Valori crescute întâlnim în: fumat excesiv, boli pulmonare cronice, la personale ce locuiesc la mare altitudine, în cancerul renal şi în situaţii de deshidratare. Valori scăzute întâlnim în: hemoragii, deficit de vitamina B12, boli ale tiroidei.

9. Hemoglobina

Valorile normale sunt cuprinse între 12 şi 18 grame/decilitru. Cercetarea valorilor hemoglobinei este utilă în: diagnosticul şi tratamentul anemiei, stabilirea cauzei scăderii în greutate. Valori crescute întâlnim în stări de deshidratare. Valorile scăzute sunt specifice cancerului, alcoolismului cronic, tulburărilor gastro-intestinale, malabsorbţiei intestinale, hemoragiilor. (va urma)

Dr. Doina-Lucia Amza, medic primar

Lumina creştinului, mai, iunie 2005