FAMILIA

MINTE SĂNĂTOASĂ ÎN CORP SĂNĂTOS

Semnele elementare pentru recunoaşterea tuberculozei pulmonare

Tuberculoza este o boală infecto-contagioasă provocată de bacilul Koch, afectând organismul în întregime, interesând cu precădere plămânul.

Pentru înţelegerea mecanismului de producere a îmbolnăvirilor tuberculoase este necesar să cunoaştem căile de pătrundere a bacilului Koch în organism, evoluţia obişnuită a infecţiei tuberculoase, factorii care influenţează defavorabil evoluţia bolii.

Rezervorul principal de microbi este omul bolnav. Forma cea mai contagioasă este tuberculoza pulmonară şi în special forma cavitară, dar şi alte localizări bacilifere: renale, abcesele reci fistulizate.

Cea mai frecventă cale de pătrundere a bacilului Koch este calea aeriană (peste 95 %). Pătrunderea se face cel mai des prin ploaia de picături de salivă pe care o răspândeşte bolnavul bacilifer şi sputa de pe sol, uscată şi antrenată de curenţii de aer. Lipsa de igienă (scuipat pe jos, tuşit şi strănut fără întrebuinţarea batistei), favorizează infecţia.

Căile digestivă şi cutanată sunt mult mai rare.

Vârsta cea mai afectată de tuberculoză pulmonară este între 20 şi 40 de ani. În ultimii ani riscul de îmbolnăvire a crescut şi la vârsta de peste 60, pledând pentru scăderea rezistenţei generale.

Formele grave de tuberculoză sunt în defavoarea bărbaţilor datorate modului de viaţă, obiceiurilor, alcoolismului, profesiunilor, care au implicaţii profunde asupra terenului individual.

Bolile care diminuează rezistenţa organismului la îmbolnăvirea tuberculoasă sunt bolile infecto-contagioase, diabetul, alcoolismul, ulcerul. Scăderea rezistenţei organismului este dată şi de silicoză, unele endocardopatii şi unele produse terapeutice: corticoizii, fenil-butazona, extractele tiroidiene, radiaţiile ionizante etc.

Boala tuberculoasă are cel mai frecvent un debut latent şi progresiv, evidenţiat prin astenie, inapetenţă, slăbire în greutate, subfebrilitate (37o- 37,5o), transpiraţii nocturne, tuse predominant uscată la început şi apare în accese, constituind simptomul fundamental. După un timp apare expectoraţia, seroasă la început, apoi muco-purulentă, uneori striată, cu firişoare de sânge.

Dispneea există în leziunile întinse. Uneori debutul este asimptomatic, boala fiind descoperită cu ocazia unui control radiologic, sau poate îmbrăca aspecte diferite: pneumonie, pseudogripal, hemoptoic.

Hemoptizia poate fi minimală în faza de debut, hemoptizii revelatoare, ţinând câteva zile în tuberculozele fibroase şi hemoptizii fulgerătoare, masive, provocând moartea bolnavului în câteva minute

Examenul radiologic este absolut indispensabil pentru precizarea diagnosticului cât şi a formelor clinice.

O importanţă majoră o are examenul bacteriologic pentru cercetarea bacilului Koch în spută.

Evoluţia tuberculozei şi prognosticul depind de momentul depistării şi corectitudinea tratamentului tuberculostatic. Incorect tratată, tuberculoza durează timp îndelungat, cu perioade de evolutivitate şi perioade de linişte.

Tratamentul corect duce, de obicei, la o evoluţie favorabilă. Semnele generale şi funcţionale dispar în câteva săptămâni. Semnele radiologice se modifică după 3-4 luni. Pentru ca bolnavul să-şi reia viaţa normală, temperatura şi VSH trebuie să devină normale, imaginile radiologice să dispară şi bacilul Koch să fie absent în expectoraţie la examene repetate.

Pentru protejarea subiecţilor veniţi în contact cu bolnavul de tuberculoză este necesar să se cunoască focarul de contaminare. Prin această acţiune se urmăreşte:

- izolarea şi tratarea bolnavilor cu leziuni deschise (baciliferi);
- sterilizarea sputei;
- sterilizarea veselei, lenjeriei de pat, de corp şi a hainelor prin fierbere, etuvare sau expunere la raze ultraviolete;
- dezinfecţia pereţilor prin văruire, spălarea duşumelelor cu petrol, vapori de cldoramină 5 % etc.;
- izolarea, vaccinarea B.C.G. şi chimioprofilaxia contacţilor.

Aceasta constă în administrarea de tuberculostatice (de obicei H.I.N.) populaţiei cu risc crescut de îmbolnăvire, copiilor încă neinfectaţi, dar trăind în focare bacilifere, copiilor şi adulţilor cu I.D.R. pozitivă, în iminenţa de a contracta tuberculoza-boală.

Educaţia sanitară joacă un rol important în combaterea tuberculozei. Pe de o parte se adresează bolnavilor pentru a respecta unele măsuri de igienă (folosirea batistei în timpul tusei, utilizarea scuipătorii, veselă şi obiecte de toaletă separate), pe de altă parte se adresează întregii populaţii pentru a se feri de contaminare şi a se prezenta de timpuriu la medic pentru control de specialitate.

Dr. Eugenia Cotruţ, medic ftiziolog