FAMILIA 

Cartea de aur a familiei
achizitionare: 10.09.2003; sursa: Casa de Editură Viața Creștină

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Dureri și jertfe pe altarul micii biserici familiale

Ne-am obișnuit să auzim la radio, să vedem la televizor și în jurul nostru despre mijloace minunate de a scăpa de stres, de a face durerile să dispară, de a obține tinerețea făra bătrânețe... Și totuși cu mare greu facem față celor mai mici conflicte, celor mai mărunte supărări, iar boala ne sperie, moartea ne terorizează.

Este firesc să vedem un rău în suferință, în boală, în bătrânețe și în moarte. Ca și creștini, înțelegem însă că sunt semne ale lucrării celui rău și roade ale păcatului dintâi. Diavolul ne îndeamnă să ne închidem în noi înșine, să ne răzvrătim, să deznădăjduim, neînțelegând nimic. Așa se chinuie cei ce nu cred. Pentru ei și pătimirea și moartea lui Isus au fost o înfrângere fără noimă.

Dar noi știm că au avut un sens și un rost: acestei Jertfe îi datorăm mântuirea și biruința asupra morții și asupra păcatului. Dacă Dumnezeu permite ca suferințele și moartea să existe în lume de pe urma păcatului strămoșesc, ne învață prin Cristos cel Răstignit și Înviat că durerea și moartea nu ne strivesc dacă ne alăturăm Lui, că nu sunt zadarnice. Creștinul nu-și face iluzii că suferințele dispar pentru el, că nu va mai trece prin moarte, datorită faptului că este creștin. Dar, după cum spunea Sfântul Ciprian: "Nu e o durere furtuna relelor prezente pentru acei ce-și pun încrederea în bunurile viitoare. De aceea, nu ne tulbură necazurile, nici nu ne doboară" (Către Demetrius, 18). Răbdarea creștină nu înseamnă să stai cu brațele încrucișate când ești împresurat de necazuri, de suferințe, de dureri. Pe de o parte trebuie să facem tot posibilul să eliminăm boala, pe de altă parte trebuie să dăm valoare momentului pentru a crește în plan spiritual: în suferință învățăm curajul și speranța; în suferință rugăciunea noastră este mai intensă; în suferință ne dăm seama mai bine cât este de prețioasă prezența celor apropiați, ce frumoasă este prietenia, apreciem mai mult lucrurile frumoase; cei ce au suferit mult sunt mai demni, mai senini și mai înțelepți decât cei ce au fugit de ea.

Mai mult, omul de credință își descoperă în boală neputința, limitele, puținătatea; dar în neputință cere ajutorul Atotputernicului; țintuit la pat, se simte aproape de cel Răstignit; întristat și însingurat, se încredințează cu totul lui Dumnezeu, după pilda lui Isus Cristos. Suferă, dar îndură cu răbdare. Nu suferă sterp, ci cu folos, unindu-se cu suferințele răscumpărătoare ale Mântuitorului. Mântuirea lucrează în el și îi atinge pe cei din jur, le vorbește, le câștigă haruri, ba chiar și altora, știuți numai de Dumnezeu51.

Suferințele de fiecare zi sunt jertfă de bună mireasmă spirituală pe altarul micii biserici a casei dacă nu ne dăm învinși, dacă lăsăm să ne purifice de răutate, de egoism. Cu ajutorul lui Dumnezeu ajungem să le îmbrățișăm cu încredere și cu curaj, să le trăim cu dragoste pentru El și pentru cei din jur, chiar dacă poate chiar ei ne fac să suferim.

Sfântul Apostol Iacob ne dă îndemnuri potrivite tocmai acestor împrejurări: "Suferă vreunul din voi? Să se roage. Este bine dispus? Să cânte psalmi. Este bolnav vreunul din voi? Să cheme preoții Bisericii să se roage pentru el, ungându-l cu ulei în numele Domnului. Rugăciunea credinței îl va mântui pe cel suferind și Domnul îl va scula. Dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate. Mărturisiți-vă așadar păcatele unii altora și rugați-vă unii pentru alții, ca să fiți vindecați. Rugăciunea dreptului poate înfăptui multe..." (Ib. 5,13-16) Sfântul Apostol ne descrie nevoia celor suferinzi, harul lui Dumnezeu primit prin Sfânta Taină a Maslului și roadele acesteia.

O putem primi fiecare în Miercurea din Săptămâna Mare, când este celebrată în mod solemn la biserică. Așa cum Cristos52, înainte de a porni pe drumul Patimilor, a primit ca femeia care își plângea păcatele să reverse asupra Lui nardul de mare preț, și noi suntem chemați la ungerea cu Sfântul Maslu pentru a ne uni cu Cristos în moartea și Învierea Sa: împreună cu El să îngropăm omul păcatului, pentru a fi înviați apoi de harul Lui53.

Există pe alocuri prejudecata că Sfântul Maslu este numai pentru muribunzi și de aceea rudele se tem să cheme preotul, ca nu cumva bolnavul să se sperie, crezând că nu mai are mult de trăit. În mica noastră Biserică familială nu trebuie să existe asemenea șovăieli. În cazul unei boli mai grave, apropiatul nostru are nevoie, poate, de mijlocirea noastră ca să intre în contact cu puterea vindecătoare a lui Cristos, așa cum odinioară rudele paraliticului nu au stat pe gânduri să-i facă acestuia loc lângă Isus cu orice preț. Primul contact cu puterea Sa vindecătoare este rugăciunea bolnavului însuși, la care se vor alătura apoi toți membrii familiei. Urmează ca preoții Bisericii să celebreze slujba Sfântului Maslu: vor citi din Psalmi, vor cânta cântările rânduite și vor citi din Sfânta Scriptură pasaje care proclamă puterea dătătoare de vindecare a harului lui Dumnezeu. Credinciosul în suferință va fi uns cu untdelemn sfințit. Prin ungerea cu Sfântul Maslu și rugăciunea plină de credință, suferindul va fi mântuit și Domnul îl va vindeca, iar păcatele sale vor fi iertate. Iar dacă Tatăl Ceresc îngăduie ca el totuși să sufere, în vederea unui bine sufletesc, va fi întărit de Sfântul Maslu pentru a îndura suferința în pace sufletească54.

La celebrarea Sfintei Taine a Maslului în Săptămâna Mare avem ocazia să ne gândim fiecare din familie la bolile sale spirituale, nu doar la cele ale trupului: să le descoperim și să înțelegem că avem nevoie de vindecare de la Cristos, Mântuitorul nostru. Să ne mărturisim păcatele și să-I cerem iertare lui Dumnezeu în Sfânta Taină a Pocăinței55.

Nici înaintea morții unui apropiat al nostru să nu irosim timpul care i-a mai rămas pe pământ pentru a-l ajuta să se pregătească pentru ca întâlnirea cu Dumnezeu să fie în pace și cu speranță: să-i dăm ocazia să se spovedească pentru a-și curăți sufletul de păcate, să se împărtășească pentru sănătate trupească și sufletească și pentru viața de veci.

A-l "cruța" de întâlnirea cu preotul poate însemna să-i ținem ferecată poarta spre fericirea veșnică, alături de Dumnezeu. Avem mare răspundere și nu trebuie să pregetăm să-i dăm acest mare ajutor celui drag nouă.

  • "Dragii mei, nu vă mirați de focul izbucnit în mijlocul vostru pentru a vă pune la încercare, ca și cum vi s-ar întâmpla ceva straniu. Dimpotrivă, în măsura în care luați parte la patimile lui Cristos, bucurați-vă, ca tot astfel să tresăltați de bucurie la dezvăluirea măreției Sale" (1 Pt. 4,12-13).

  • "Umiliți-vă dar sub mâna puternică a lui Dumnezeu, ca El să vă înalțe la timpul Său. Lăsați pe seama Lui orice amărăciune a voastră, căci El vă poartă de grijă. Fiți cumpătați, vegheați: Diavolul, potrivnicul vostru, ca un leu ce rage dă târcoale, căutând pe cine să înghită. Stați-i împotrivă în credință. Știți că aceleași suferințe le îndură frații voștri răspândiți în lume. După ce veți fi suferit câtva timp, Dumnezeu, de la care vine orice har, Care prin Cristos v-a chemat la mărirea Sa veșnică, El vă va duce la desăvârșire, vă va sprijini, vă va da putere și vă va întări. Lui să-I fie puterea în vecii vecilor! Amin" (1 Pt. 5,6-11).

  • "Dumnezeu Însuși va fi cu ei. El va șterge orice lacrimă din ochii lor; nu va mai fi moarte, nici vaiet, nici durere nu va mai fi, căci lumea dinainte a trecut" (Ap. 21,4).

Cel ce singur știi neputința omenească, Cristoase, Cel Ce în necazuri ai arătat mângâiere, Iubitorule de oameni, mântuiește-ne de nevoia și suferința noastră, pe noi care Îți cântăm: bine ești cuvântat, Doamne. Ungerea cea sfântă, Iubitorule de oameni, cu compătimire ai poruncit apostolilor Tăi să o plinească peste robii Tăi cei neputincioși56.

Pentru rugăciunile lor, cu pecetea Ta pe toți ne miluiește și ne vindecă de bolile noastre trupești și sufletești.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire