FAMILIA

Rugăciunea în familie

La ce ne-ar folosi să purtăm numele lui Cristos cu Care am fost şi noi înviaţi din moartea păcatului ca să luăm parte la viaţa Sa de slavă, dacă nu I-am vorbi în rugăciune nici Lui, nici Tatălui Său, nici Spiritului Său Cel Sfânt, nici sfinţilor Săi? Dacă nu L-am adora în tăcere, dacă nu L-am asculta vorbindu-ne în taina inimii? Dacă nu ne-am împărtăşi din Cuvântul Său din Sfânta Scriptură, nu l-am medita şi nu l-am transpune în viaţă? Dacă nu ne-am aduna să-I aducem laudă, să-I aducem mulţumită sau ca să-I înfăţişăm cererile noastre48?

Chiar ritmul zilei ne arată momentele cele mai potrivite ca să ne rugăm: dimineaţa, înainte de începerea oricărei activităţi; înainte şi după masă; înainte de orice lucru şi la încheierea lui; seara, înainte de culcare.

Dar Isus ne cere să ne rugăm neîncetat, adică să trăim tot timpul cu evlavie prezenţa lui Dumnezeu.

O rugăciune simplă, care îşi găseşte locul în orice împrejuarare, dar cel mai bine în răgazul pe care îl rezervăm anume convorbirii cu Domnul este Rugăciunea lui Isus sau Rugăciunea inimii: Doamne, Isus Cristose, Fiul lui Dumnezeu, ai milă de mine, păcătosul. Este o rugăciune care poate fi spusă în ritmul respiraţiei, ca şi trupul nostru să se roage Domnului Isus: când ne rugăm "Doamne, Isuse Cristoase", tragem aer în piept, când rostim: "Fiul lui Dumnezeu", dăm afară aerul din piept, apoi tragem din nou aer când ne rugăm "ai milă de mine" şi iarăşi îl dăm afară când spunem "păcătosul". Pentru aceeaşi rugăciune putem folosi mătănii pe care să le plimbăm printre degete, câte o boabă la fiecare nouă rostire49.

Cu Preacurata împreună putem relua momentele cele mai importante din viaţa Fiului ei şi momentele cele mai semnificative din viaţa ei, strâns legate de primele. Le medităm şi îi cerem să se roage pentru noi, atât în prezent, cât şi în ceasul morţii noastre în rugăciunea Sfântului Rozar.

Lectura din Sfânta Scriptură, meditarea celor citite şi rugăciunea inspirată de Cuvântul Domnului ne dă hrană pentru întreaga zi şi ne învaţă să trăim după voia Lui. Dacă citim Sfânta Scriptură în familie, putem urma lecturile de la biserică. Copiii trebuie obişnuiţi să trăiască în prezenţa Cuvântului lui Dumnezeu care să devină astfel parte din viaţa lor. La început, vor participa la micile celebrări familiale ale Cuvântului prin sărutarea Sfintei Scripturi, prin aprinderea lumânării la citirea din ea, prin ridicarea în picioare... Pot reprezenta cele auzite prin desen, pictură, modelaj în plastilină sau mici scenete. Vine apoi vremea când şi lor le poate fi încredinţată citirea din Sfânta Scriptură în sânul familiei, ca mai târziu să le devină cartea de căpătâi, citită aparte, în linişte, meditată, înţeleasă în lumina Sfintei Tradiţii, transpusă în rugăciune şi în viaţă.

Ca părinţi, cel mai bine îi putem învăţa pe copii să se roage rugându-ne noi înşine: ne vor vedea în rugăciune, ne vor vedea citind din Sfânta Scriptură, închinându-ne, făcând semnul Crucii, aprinzând lumânarea sau candela şi, mai ales, vor simţi că legătura noastră cu Dumnezeu nu este de formă, ci răzbate în viaţă în lucrurile mărunte de fiecare zi, în hotărârile pe care le luăm, în iertarea reciprocă.

Vor deprinde apoi să repete cu noi rugăciunile cele mai folosite: Tatăl nostru, Rugăciunea lui Isus, Împărate Ceresc, Sfântă Treime, Născătoare de Dumnezeu... şi să rostească rugăciunile personale de mulţumită, de laudă, de cerere de iertare, pentru cei apropiaţi, pentru duşmani, pentru Biserică, pentru nevoile lumii... după cum ne vom ruga şi noi, aducând toată viaţa înaintea tronului Sfintei Treimi.

• "Nu numai cu pâine trăieşte omul, ci cu tot cuvântul rostit de Dumnezeu" (Lc. 44; Dt. 8,3).

• "Adevărat vă spun: dacă doi dintre voi pe acest pământ sunt un singur gând să ceară orice ar fi, li se va da de către Tatăl Meu Care este în ceruri. Căci unde se află doi sau trei adunaţi în numele Meu, acolo Eu mă aflu în mijlocul lor" (Mt. 18,19-20).

• "Rugaţi-vă să nu intraţi în ispită. (...) De ce dormiţi? Sculaţi-vă şi vă rugaţi ca să nu cădeţi în ispită" (Lc. 22,41. 46).

• "Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii cărora le place să se roage în picioare prin sinagogi şi pe la răscruci, ca să fie în văzul lumii. Adevărat vă spun: şi-au luat răsplata. Tu dar, când te rogi, intră în chilia ta, închide uşa şi roagă-te Tatălui tău, iar Tatăl tău, Care vede în ascuns, te va răsplăti" (Mt. 6,6-11).

• "Când vă rugaţi, nu spuneţi vorbe multe, ca păgânii. Ei îşi închipuie că datorită vorbăriei lor vor fi ascultaţi: Nu faceţi dar ca ei, căci Tatăl vostru ştie de ce aveţi nevoie înainte de a-I cere. Voi dar să vă rugaţi astfel: Tatăl nostru Care eşti în ceruri, sfinţească-Se numele Tău, vie Împărăţia Ta, facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pământ. Pâinea noastră cea de toate zilele dă-ne-o nouă astăzi şi iartă-ne greşelile noastre, după cum şi noi iertăm celor ce ne-au greşit. Şi nu ne lăsa să cădem în ispită, ci ne mântuieşte de cel rău" (Mt. 6,6-13).

• "«Ce doreşti să fac pentru tine?». El răspunse: «Doamne, să-mi recapăt vederea». Isus îi zise: «Recapătă-ţi vederea. Credinţa ta te-a mântuit»".

• "Un lepros se apropie de El şi rugându-L în genunchi Îi zise: «Dacă vrei, poţi să mă curăţeşti». Cuprins de milă, întinse mâna, îl atinse şi îi zise: «Vreau, fii curăţat.» Şi pe loc se duse lepra de pe el şi se curăţă" (Mc. 1,40-42).

• "Spuneţi împreună psalmi şi imnuri şi cântări spirituale, cântaţi şi psalmodiaţi Domnului în inima voastră. Mereu şi pentru toate aduceţi mulţumită lui Dumnezeu Tatăl în numele Domnului nostru Isus Cristos" (Ef. 5,19-20).

Doamne, Bunule, Care ne-ai învăţat prin Fiul Tău Unul Născut să ne încredem şi să Te chemăm Tată, ascultă-ne rugăciunea. Tu ne ştii dinainte toate nevoile trupeşti şi sufleteşti. Dă-ne darurile tale cele bune pentru viaţa de acum şi pentru viaţa veşnică, pentru a fi cu toţii, tot mai mult, copiii Tăi şi să fii preamărit în sufletele noastre în vecii vecilor. Amin.