DIVERTISMENT

XI. DESPRE CĂLUGĂRI ŞI MISIONARI

1. Un misionar şi un ghid băştinaş întâlnesc într-o zi un leu şi o iau la fugă.
- Hai să urcăm într-un copac, spuse misionarul, nu poţi spera să alergi mai repede decât leul.
- Nici nu mă gândesc la asta, răspunse ghidul, sper doar să alerg mai repede decât sfinţia ta.

2. - O mulţime de tigrii trăiesc mai la sud de aici, precizează băştinaşul, stând de vorbă cu un misionar.
- O.K.! îmi poţi spune, te rog, în ce parte e nordul?

3. - Aşa de puţină dulceaţă pentru mine soră?, se plânge un copil dintr-un orfelinat.
- Dar nu-i pentru tine scumpule, e pentru Ionel.
- Aşa de multă?

4. O soră din misiune se necăjea cu copiii dintr-un orfelinat.
- Jack, cum mănânci? N-ai observat pe care parte am uns felia cu dulceaţă?
- N-are importanţă soră, oricum mănânc ambele feţe!

5. În adâncul junglei, un misionar întâlneşte un vrăjitor care bătea de zor în lemn, în ritm de tam-tam.
- Ce s-a întâmplat?, întreabă misionarul.
- S-a întâmplat că nu avem apă.
- Aha! Şi acum invoci ploaia?
- Da, de unde! Transmit semnalul să vină instalatorul.

6. Un misionar revenit din misiuni povesteşte confraţilor lui:
- Pierdut în junglă, am fost nevoit să mănânc carne de maimuţă timp de trei săptămâni.
- Şi ce gust are?, au întrebat călugării curioşi.
- Orice gust: de porc, de vacă, de oaie... Ştiţi, maimuţa poate imita pe oricine vrea.

7. La un orfelinat de copii.
- Soră, Nicu mi-a aruncat felia de pâine pe jos.
- Cu intenţie?
- Nu, cu marmeladă.

8. - Soră, soră, în oala cu lapte a căzut un şoarece!, strigă mica Fatima, elevă la o misiune catolică din China.
- Şi tu l-ai scos afară?, îi zise maica.
- Nu, soră, mi-era frică, de aceea am aruncat mâţa în oală ca să-l prindă ea.

9. Un misionar, la o lecţie de catehism, spune că cea mai bună răzbunare este iertarea.
- Să vedem ce ai face tu, Toto, dacă un coleg te-ar bate l-ai ierta?
- Da, părinte, dacă ar fi mare şi mai tare decât mine...

10. Un copil îi spune sorei dintr-un orfelinat din misiuni:
- Peştii sunt tare norocoşi.
- De ce?, întreabă sora mirată.
- Pentru că dimineaţa când se scoală ei sunt gata spălaţi.

11. Doi călugări se plimbau pe aleile unui parc, când deodată o pasăre "scuipă" pe umărul unuia dintre ei. Atunci călugărul, înălţându-şi ochii spre cer, răsuflă uşurat:
- Îţi mulţumesc, Doamne, că nu ai dat aripi vacilor!

12. - Dumneavoastră nu aveţi supliment de accelerat, îl avertiză naşul pe un călugăr.
- Nu-i nimic. Vă rog spuneţi-i mecanicului să meargă mai încet.
13. Un călugăr franciscan şi unul dominican s-au întâlnit pe malul unui pârâu care nu era traversat în apropiere de nici un poduleţ. Dominicanul era îmbrăcat într-o frumoasă rasă albă, fiind încălţat cu sandale. Franciscanul era însă desculţ.
- Frate, zise dominicanul, nu vrei să mă treci peste pârâu, văd că eşti desculţ.
- Cu mare amabilitate, zise franciscanul umilit.
La mijlocul pârâului, în timp ce treceau, franciscanul întrebă pe un ton grav:
- Frate, dar ai ceva bani la tine?
- Am ceva gologani, răspunse dominicanul pasiv.
Dintr-o smuncitură franciscanul îl trânti pe dominican în apă.
- Nu şti că am votul sărăciei...

14. La o mănăstire trei novice au fost surprinse că vorbeau în timpul în care, după regulament, era tăcere canonică. Superioara mănăstirii, foarte severă, a dispus ca în ziua următoare surorile să-şi pună în papuci câte 10 boabe de fasole şi să facă ispăşire. Ziua următoare, în timp ce două dintre surorile pedepsite se plângeau şi abia reuşeau să facă un pas, a treia era voioasă şi zburdă prin mănăstire.
- Soră, dar cum vine asta? Noi abia reuşim să facem câte un pas, iar tu voioasă zburzi în toată casa. Nu ai pus şi tu fasole ca şi noi?
- Ba da, surorilor, dar eu le-am fiert...

15. Un franciscan şi un dominican s-au întâlnit în deşert. După o perioadă de hârcă, văzând că oricând pot muri din cauza foamei şi a arşiţei şi-au zis unul către altul:
- Frate, să ne gândim la cele sufleteşti, să ne împăcăm, să ne spovedim unul altuia şi să ne pregătim pentru a ne înfăţişa înaintea Domnului.
Zis şi făcut. Primul care s-a spovedit a fost dominicanul.
- Să spui ca pocăinţă, spune franciscanul, un rozariu, iar între mistere să spui câte o Litanie a tuturor sfinţilor.
După aceea urmă la spovadă franciscanul:
- Să spui ca pocăinţă, spune dominicanul zâmbind în barbă, o Litanie a tuturor sfinţilor, iar după fiecare invocaţie să spui câte un rozariu.

16. Într-o mănăstire exista un novice foarte neastâmpărat. Abatele avea foarte mult de furcă cu el. Într-o zi, novicele a furat un ou din cuibar, a intrat în chilia sa şi prin dispozitive speciale, inventate de el, încercă să-l prăjească. La un moment dat a intrat stareţul şi-l surprinse în flagrant delict.
- Ce faci aici, frate Clement?
- Păcatele mele, am furat un ou, vierme scârbos ce sunt.
- Nu şti că nu e voie?
- Diavolul m-a ispitit.
Stareţul ridicându-şi ochii îl zări pe diavol căţărat pe sobă:
- Tu l-ai ispitit?, întreabă stareţul nervos pe diavol.
- Da de unde, răspunse diavolul nevinovat, stăteam şi mă uitam ce vrea să facă şi nu-mi puteam da seama sub nici o formă ce intenţii are.

17. Trei fraţi călugări stăteau într-o zi în fundul unei catedrale bătându-şi pieptul cu bolovani în semn de "mea culpa".
- Sunt un mare păcătos, spuse franciscanul. Stăteam într-o zi într-o piaţă din Roma şi-mi făceam breviarul. Câteva maici s-au apropiat de mine şi m-au întrebat: "Părinte, nu vă supăraţi cum se cheamă biserica din apropiere?", iar eu păcătosul şi orgoliosul nu le-am spus că nu sunt preot.
- Eu sunt şi mai păcătos, spuse dominicanul. Stăteam într-o zi în bazilica San Pietro din Roma şi-mi făceam breviarul. Câteva maici s-au apropiat de mine şi văzându-mă în rasă albă m-au întrebat: "Sfinte Părinte, nu vă supăraţi, ce statuie e aceasta?", iar eu netrebnicul şi păcătosul, nu le-am spus că nu sunt papă.
- Sunt pierdut, direct în fundul iadului ajung, se văita un iezuit. Stăteam într-o zi în grădina unui ţăran şi făceam breviarul. Ţăranul venind să cosească iarba, m-a văzut şi a plecat căci nu voia să mă deranjeze. A revenit de mai multe ori, dar pleca, văzându-mă că tot mă rugam. Revenind peste câteva ore, văzându-mă tot acolo a exclamat furios: "Doamne Isuse Cristoase, tot aici eşti, că mult te mai rogi!", iar eu păcătosul şi netrebnicul nu i-am spus că nu sunt Isus Cristos.

18. Sora misionară întreabă pe mica Katy, care se culcă:
- Katy, rugându-te lui Dumnezeu, i-ai cert iertare de greşeala făcută azi?
- O, nu, sora mea, m-am gândit că unele lucruri e mai bine să nu le ştie Dumnezeu, dar să rămână între noi!

19. Un misionar sever îi spuse bucătarului misiunii:
- Bagă de seamă Fun-tzu, dacă nu vei fi mai harnic va trebui să-mi angajez un alt bucătar.
- O!, ce bucurie părinte, aşa voi avea un ajutor şi mă pot odihni mai des, răspunse Fun-tzu.

20. Într-o tipografie în care pe lângă jurnale de informaţii se tipărea în acelaşi timp o carte de bucate, din greşeala zeţarului şi a corectorului, ajunse o bucata dintr-o reţetă de bucătărie să fie amestecată şi tipărită într-o dare de seamă de misiune a unui misionar din Congo. Din cauza acestei greşeli fatale, darea de seamă din misiune suna astfel: "Misionarii ne informează că opera misionară a luat un avânt îmbucurător. De trei ani de zile s-au consolidat în centrul Africii şi chiar unii misionari au pătruns până la Ecuator la marile triburi de negrii. Activitatea lor şi-au îndreptat-o mai ales spre botezarea copiilor negri. Chipul cel mai bun şi mai uşor de a-i face moi de tot este următorul: trebuie bătuţi până când carnea devine cu totul fragedă şi moale. Apoi se toarnă deasupra sos de carne şi puţin piper alb, se pune într-o cratiţă şi se lasă să se prăjească înăbuşit. Apoi se taie în bucăţele mici şi se trece prin sită, după care se prăjeşte încă o dată, două până la trei ceasuri pe un foc potrivit. Cu ajutorul lui Dumnezeu vor deveni nişte creştini care la rândul lor vor ajuta la câştigarea şi încreştinarea altora".