CULTURA VIEȚII 

Manual de bioetică
Elio Sgreccia și Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al VI-lea
Prima parte: Bioetica și experimentul asupra omului
Experimentul clinic cu medicamente

Experimentarea pe fetuși și pe embrioni umani. Noutatea temei

Am făcut deja o evaluare în privința experimentării pe embrioni umani în domeniul fecundării in vitro. Am făcut o evaluare etică negativă a acesteia, făcând abstracție de tipul și de scopurile experimentării. Fie că este vorba despre experimentare genetică (ADN recombinant) sau de substituiri de cromozomi, sau că este vorba de experimentare farmacologică sau de studiul experimental al biologiei embrionale, din punct de vedere etic judecata rămâne negativă, nu numai pentru că se dă viață unei ființe umane în afara vieții matrimoniale, ci mai ales pentru că scopul nu este de a face să se dezvolte un fiu, ci de a transforma în "obiect" de experimentare embrionul aruncat spre suprimare. Viciul de finalitate privește în mod global moralitatea actului. Este în firea acestei experimentări, de altfel, să prevadă pierderea și distrugerea embrionului, ca circumstanță agravantă. Considerăm, de altfel, că sunt cunoscute condițiile care se cer pentru experimentarea pe om, în general (46).

Problema experimentării a trebuit să fie abordată și mai acut în ultima vreme, datorită denunțurilor care au fost publicare despre traficul cu fetuși avortați, fie pentru uz industrial, pentru producerea de cosmetice, fie ca furnizare de material de experiment (47) .

În pregătirea amintitei Convenții europene asupra drepturilor omului și a biomedicinei, tema a comportat o discuție îndelungată și a fost stabilită distincția dintre producerea de embrioni cu unicul scop de a fi folosiți pentru experimente și întrebuințarea embrionilor "reziduali" - tot cu scop experimental - ca circumstanță a tehnologiilor de procreație. Concluzia a fost un compromis formulat în art. 18 (48), care nu interzice în mod explicit cercetarea pe embrioni "in vitro", dacă aceasta este admisă de normative naționale, făcând însă apel la obligația de a-i conferi embrionului protecția adecvată.

Au urmat, în mod succesiv, anunțul din partea cercetătorilor (49) în legătură cu prelevarea de țesuturi cerebrale fetale sau de glande suprarenale fetale, cu scopul de a fi inserate în indivizi afectați de maladia Parkinson.

Nu facem deosebire între embrioni și fetuși în ceea ce privește aspectul etic, dat fiind că în problema de mai multe ori reclamată și demonstrată, este vorba întotdeauna de viața unei ființe umane căreia i se recunoaște demnitatea de persoană umană (50) .

Și Instrucțiunea "Donum Vitae" a Congregației pentru Doctrina Credinței subliniază această identică relevanță etică a termenilor "zigot", "pre-embrion", "embrion" și "fetus", care indică doar stadii succesive ale dezvoltării unei ființe umane, dar toate desemnează rodul, vizibil sau nu, al generării umane din primul moment al existenței ei și până la naștere (51) .

Deosebirile cele mai relevante din punct de vedere etic sunt cele referitoare la scopul intervențiilor asupra fetusului; scopul poate fi: pura experimentare biomedicală, experimentarea terapeutică sau cu intenții terapeutice, prelevarea de țesuturi pentru tratamentul unor persoane bolnave. Mai mult, și mai relevantă este distincția privitoare la condiția fetusului: viu, viabil sau nu, mort, mort prin avort spontan sau prin întrerupere voluntară de sarcină.

Se presupune că experimentarea pe fetușii vii poate fi dirijată în interiorul uterului, dar se poate gândi chiar că fetusul ar putea supraviețui întreruperii voluntare a sarcinii. În sfârșit, trebuie ținut cont de natura riscului pentru unii embrioni vii: dacă intervenția sau experimentul poate provoca moartea sau poate compromite integritatea substanțială a vieții în curs de venire pe lume.

Să luăm în considerare cazuistica diferențiată.

 

Note


46 Carta degli Operatori Sanitari, n. 82: "Dovendosi riconoscere all'individuo umano, nella fase prenatale, dignita di persona umana, la ricerca e la sperimentazione su embrioni e feti umani va soggetta alle nonne etiche valevoli per il bambino gia nato e per ogni soggetto umano"; Perico, Sperimentazione... ; Villa. Etica e deontologia... ; Haring, Etica medica... Aa.Vv, L'experimentation humaine.

47 D. Tettamanzi, Feti umani e sperimentazione biomedica, "Anime e Corpi", 1984, 111 (gennaio-febbraio), pp. 37-50; Id., Problemi morali circa alcuni interventi sui feti ed embrioni umani, "Medicina e Morale., 1985, 1, pp. 23-43. Per la sperimentazione sugli embrioni si veda il Rapporto della "Commissione Warnock" presentato al Parlamento del Regno Unito: Report...; con due Avis (del 22.5.1984 e del 15.12.1986) il "Comite Consultatif National d'Ethique" francese ha espresso il proprio parere in tema di sperimentazione sugli embrioni. Per la sperimentazione ed il commercio sui feti si veda anche M. Lichfleld-S. Kentish, Bambini da bruciare, Catania 1976, pp. 175-181; C. Jacquinot-J. Delaye, Le trafiquants des bebes a naitre, Lausanne-Paris 1984, p. 158.

48 L'articolo recita infatti che "Quando la ricerca sugli embrioni in vitro e ammessa dalla legge, questa assicura una protezione adeguata all'embrione. La costituzione di embrioni umani a fini di ricerca e vietata." L'Assemblea del Consiglio d'Europa, peraltro, aveva proposto di sostituire la prima parte dell'articolo con il seguente testo: "La ricerca sugli embrioni in vitro non e ammessa se non nell'interesse del loro sviluppo. Essa puo tuttavia volgersi alla diagnosi delle malattie piu gravi"

49 M.J. Perlow, Brain grafting as a treatment for Parkinson's disease, "Neurosurgery", 1987, 20, pp. 335-342; M. B. Mahowald-L. Walters et al., Trasplantation of neural tissue from fetuses, "Science", 1987, 25, pp. 1307-1308; G. Pezzoli-V. Silani et al., Human fetal andrenal medulla for transplantation in parkinsonian patients, "Am. N.Y. Acad. Sci.", 1987, 495, pp. 771-773.

50 A. Serra, Pari dignita all'embrione umano nell'enciclica "Evangelium Vitae", in E. Sgreccia-D. Sacchini (a cura di), "Evangelium Vitae" e bioetica. Un approccio interdisciplinare, Milano 1996, pp. 147-173.

51 Congregazione per la Dottrina della Fede, Istruzione.... Premessa.
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire