CULTURA VIEŢII

Capitolul al V-lea
A doua parte: Bioetica şi tehnologiile de fecundare umană

Evaluarea morală a inseminării artificiale eterologe

Asupra iliceităţii prelevării spermei de la donatorul extraconjugal nu există dubii. Raţiunile privesc unitatea cuplului şi indisolubilitatea căsătoriei. "Fecundarea artificială eterologă este contrară unităţii căsătoriei, demnităţii soţilor, vocaţiei proprii a părinţilor şi dreptului fiului de a fi conceput şi adus pe lume în cadrul şi prin viaţa de căsătorie. Aceasta reprezintă, în plus, o ofensă adusă vocaţiei comune a soţilor care sunt chemaţi la paternitate şi la maternitate: privează în mod obiectiv fecunditatea conjugală de unitatea sau de integritatea sa; operează şi manifestă o ruptură între parentalitate genetică, parentalitate gestativă şi responsabilitate educativă" ⁽⁴⁶⁾ .

Consecinţele se văd şi în privinţa fiului care va trebui să ştie şi să accepte această situaţie anormală; fiul, din punct de vedere psihologic, va trebui să realizeze o dificilă "identificare" cu tatăl.

Au fost introduse în reglementările de drept, "îmblânzite", ale unor state unele formulări juridice, adecvate pentru atribuirea paternităţii, secretul donatorului şi normativa "comercială" asupra spermei ⁽⁴⁷⁾ . Rămâne totuşi un dubiu asupra legitimităţii unei dispoziţii care acoperă cu secretul adevărata paternitate a fiului; fiecare cetăţean are dreptul, şi acest drept în multe state este recunoscut în mod explicit, de a şti cine sunt părinţii săi.

Apoi, trebuie ţinut cont, dintr-un punct de vedere psihologic, de posibilitatea instaurării unor conflicte intraconjugale, la nivel de inconştient, mai ales din partea celui considerat drept tată, care ştie că este tată doar din punct de vedere juridic, dar nu şi din punct de vedere biologic; din acest motiv el se află chiar într-o poziţie diferită, neomogenă, în relaţia cu fiul în privinţa mamei; acest fapt se poate reflecta şi în raportul dintre cei doi soţi, care nu sunt şi în mod egal părinţi ai fiului lor ⁽⁴⁸⁾.

Dar în privinţa donării spermei şi a existenţei unei "bănci de sperme" se insinuează şi tendinţa eugenistică, pentru achiziţionarea de "spermă selecţionată". În afara băncii rezervate premiilor Nobel, în California, în momentul prelevării se urmăreşte din ce în ce mai mult selecţia biologică, deşichiar dacă, trebuie precizat, pretenţia de a obţine spermă selecţionată prin patologii genetice este mai mult teoretică decât practică. Într-adevăr, după cum este ştiut, în stadiul actual e posibil diagnosticul bolilor transmisibile nu numai dominant, dar chiar cele transmise de purtători sănătoşi, prin cel puţin 200 de situs-uri ai genomului uman. De asemenea, se poate diagnostica predispoziţia la boli de gravitate variată (printre care şi tumori) care se poate exterioriza la întâlnirea dintre cromozomii materni şi cei paterni. De aici derivă pe plan ştiinţific faptul că pentru procreare nu mai e suficientă verificarea sănătăţii clinice a donatorului, ci aceasta trebuie extinsă şi la teste genetice. ⁽⁴⁹⁾ Dar pentru ca această cercetare să aibă o eficienţă reală, este evident că testele genetice trebuie să fie efectuate şi asupra femeii receptoare, iar în cazul mai multor inseminări ale aceleiaşi sperme la femei diferite, testele trebuie efectuate şi asupra fiecăreia dintre receptoare.

Consecinţele practice ale acestor examene vor urmări, desigur, să înlăture fecundările heterogene cu grad de risc şi să caute altele, examinând sperma diferiţilor donatori. Dacă sunt mai multe candidatele care aşteaptă să primească sperma unui anumit donator - până la cinci candidate, după cum reglementează normele unor ţări - combinaţiile selective vor fi multiple, şi pentru fiecare caz s-ar putea prospecta selecţia de la donatori diferiţi.

Se înţelege astfel, cu prisosinţă, că vasta şi inexplorata arie a eugeniei este de considerat ilicită din punct de vedere etic.

De aici decurge faptul că tocmai progresele din genetică (realizate în ultima vreme şi mai ales în epoca ce a urmat emiterii, în multe ţări, a normelor care consimt fecundarea heterogenă) demonstrează, într-o perspectivă actuală şi din ce în ce mai amplă, că această practică antrenează implicaţii medicale şi etice negative atât de grave şi imposibil de depăşit încât devine inacceptabilă legitimarea lor în ţări care încă nu au decretat-o, iar ţările care s-au grăbit să le admită, probabil că le vor abandona.

Nici evaluarea profilului sănătăţii psihice a donatorului nu e lipsită de probleme practice şi etice, căci este vorba de a stabili care ar fi caracteristicile psihice ale donatorului potrivit: simpla absenţă a maladiilor psihice grave (nu întotdeauna uşor diagnosticabile) sau chiar alte tulburări psihicie din ampla gamă de posibilităţi, nu este suficientă.

Altă complicaţie cu caracter etic şi juridic este faptul că, în IAE, dorindu-se să se instituie aşa zisa "bancă de sperme" , sau oricum, în momentul recoltării acestora, s-ar putea constata că o singură prelevare poate fi utilizată - după cum am spus deja - pentru diferite inseminări, determinând apariţia unor fii consangvini din partea tatălui. Riscul este de a nu se mai putea recunoaşte paternitatea viitoarelor generaţii, nu cea juridică, ci aceea genetică, şi astfel ar putea apărea căsătorii între consangvini, cu consecinţe ereditare uşor deductibile.

Autorităţile guvernamentale ale multor ţări au început să studieze unele prevederi în materie şi să emită dispoziţii prin care să fie evitate consecinţele nefaste ale folosirii "băncilor de sperme", privitor atât la sănătatea şi profilaxia maladiilor transmisibile, cât şi la facila speculaţie economică.

Note

46. Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, Istruzione...p, II, n.5

47. A se vedea : ML Di Pietro, Analiză completă a legilor şi orientărilor normative în materie de fecundare artificială, "Medicina e Morale" 1993, 1, pp. 231- 282.

48. A se vedea: A. Isidori, L'inseminazione artificiale omologa et eterologa nella sterilita maschile: aspetti medici e psicologi, "Medicina e Morale" 1993, 1 pp..75-96; P. Marrama-Cardini-Pasini-Baldaro-Verde, 231-282, L'inseminazione della discordia, Milano 1987.

49. A. Fiori-LC Caprioli, la fecondazione artificiale eterologa: un altro ritorno al matrilineare?, "Medicina e Morale", 1997, 2, pp. 241-266; Centro di Bioetica.-Universita Cattolica del S. Cuore, Sulla fecondazione artificiale eterologa, "Medicina e Morale", 1997