CULTURA VIEȚII 

Manual de bioetică
Elio Sgreccia și Victor Tambone

achizitionare: 20.09.2003; sursa: Editura Arhiepiscopiei Romano-Catolice București

capitolul urmatorCuprinscapitolul anterior Capitolul al IV-lea
A doua parte: Bioetica și avortul

Punctul de vedere al bioeticii

Tema tragică a avortului poate fi tratată din mai multe unghiuri. Se poate vorbi din punct de vedere istoric, pentru a vedea dacă și la ce popoare a fost el practicat în antichitate, în Evul Mediu și în timpurile mai recente; cum a fost considerat și care au fost cauzele înmulțirii sau respingerii lui. (1)

Acest subiect poate fi abordat în termeni sociologici pentru a se vedea care este incidența actuală a acestui fenomen, fie că este legal sau clandestin și care sunt condițiile care îl favorizează. (2)

Un alt punct de vedere care trebuie analizat este cel al dreptului civil și penal.

Mai există apoi și punctul de vedere teologico-moral și canonic.

Nu poate fi neglijat faptul că fenomenul avortului, clandestin sau legal, constituie un obiect de studiu și în termenii psihologiei: psihologia este interesată de motivațiile care pot determina alegerea vieții sau, dimpotrivă, a morții (3) ; tot psihologia poate evalua repercusiunile psihologice asupra femeii, după un avort voluntar. (4)

Ar mai fi de examinat și aspectul cultural, pentru că fără îndoială autorizarea sau legalizarea avortului este privită de anumite culturi sau subculturi ca o alegere ce ține de civilizație; pentru alții, în schimb, este unul din cele mai alarmante semne ale culturii morții.

Aspectul de care ne vom ocupa noi este cel cu caracter bioetic. Ne vom baza deci pe rezultatele biologiei și geneticii pentru a le interpreta în lumina eticii raționale, împreună cu considerațiile , la fel de importante, ale Magisteriului Bisericii și teologiei morale. Poziția bioeticii ar trebui să fie un punct de întâlnire între credincioși și necredincioși și să definească linia eticii profesionale a medicului. (5)

Punctul nostru de vedere, deci, este limitat dar fundamental: este vorba de a vedea dacă embrionul uman este viață umană individualizată din primul moment al fecundării, sau nu; iar dacă este, trebuie văzut dacă există circumstanțe în care poate fi permisă și din punct de vedere etic acceptabilă, suprimarea sau întreruperea voluntară a sarcinii.

De acest răspuns, care aparține biologiei și eticii deopotrivă, depind repercusiunile pe plan comportamental, al legii și al obiceiurilor existente.

Comportamentul în cauză se referă la medici și colaboratorii săi, deși trebuie să admitem că problema apare în primul rând în cadrul familiei.

 

In această optică, verificată și rațională, vom aborda următoarele subiecte: realitatea biologică a embrionului; valoarea obiectivă a vieții umane din clipa conceperii, în sine, și în relație cu situațiile contingente (boala mamei, boala copilului ce urmează să se nască, lupta împotriva avortului clandestin prin avortul legalizat); comportamentul medicului în fața cererii de întrerupere voluntare a sarcinii și în fața legii ( probleme de conștiință) Acestea sunt cele patru aspecte pe care dorim să le dezvoltăm în cadrul abordării bioetice.

 

Note


1. Acest aspect a fost tratat de E. Nardi, Aborto procurato nel mondo greco-romano,, Milano 1971; Id., L'eredita del mondo antico, în A. Fiori-E. Sgreccia (sub îngrijirea), L'aborto. Riflessioni di studiosi cattolici, Milano 1975, pp. 23-27; E. Sgreccia, L'insegnamento dei Padri della Chiesa, ibi, pp. 49-68; G. Caprile, Non uccidere: il Magisterio deella Chiesa sull'aborto, Roma 1974; E. Sgreccia-ML Di Pietro, L'interruzione volontaria di gravidanza nel pensiero cattolico, "Affari sociali" 1989, 4, pp. 75-92.

2. Asupra avortului clandestin, cfr. lucrarea lui B. Colombo, Sulla diffusione degli aborti illegali in Italia, "Medicina e Morale", 1976, 1-2, pp. 17-78. A se vedea și: E.Quintavalla-DERaimon (sub îngrijirea), Aborto, perche? Milano 1989; E. Spaziante, L'aborto provocato: dimensioni planetarie del fenomeno. Aspetti epidemiologici, demografici e considerazioni di bioetica sociale,"Medicina e Morale", 1996, 6, pp. 1083-1134

3. L. Ancona, Prospettive psicologiche dell'aborto, în Fiori-Sgreccia (sub îngrijirea), L'aborto. Riflessioni...pp. 235-263. A se vedea și L.Zichella-L.Cerosimo (sub îngrijirea), Aspetti medici psico-sociali e legali dell'interruzione volontaria di gravidanza, Roma 1986.

4. MT Mannion (ed), Post-abortion aftermath, Kansas City (Mo) 1994; S. Gindro-S. Mancuso-et al.,(sub îngrij.) Aborto volontario: le conseguenze psichiche, Roma 1996

5. Recomandăm volumul deja citat: Fiori-Sgreccia (sub îngrij), L'aborto...în particular, articolul lui A. Serra, Il neoconcepito alla luce degli attuali sviluppi della genetica umana, pp. 115-148; contrib. lui V. Fagone, Il problema dell'inizio della vita del soggetto umano, pp. 149-180; Fiori, Strage degli innocenti, pp. 9-22; Serra- Sgreccia- Di Pietro, Nuova genetica...
 

 

 

© 2003-2007 - ProFamilia.ro - sit recomandat de Conferinta Episcopilor Catolici din Romania
situl include materiale cu diverse drepturi de autor: va rugam să le respectati
navigarea pe acest sit presupune acordul cu conditiile de folosire