CULTURA VIEŢII

Capitolul al IV-lea
Prima parte: Bioetica, genetica şi diagnosticarea prenatală

Clonarea umană: aspecte etice

Hans Jonas, unul din părinţii bioeticii, se referea în 1985 la posibile aplicări ale clonării omului imaginate de prietenul său Leon Kass, profesor la Universitatea din Chicago:

1. "copierea unor indivizi de mare geniu sau de o mare frumuseţe pentru îmbunătăţirea speciei sau pentru a face viaţa mai plăcută;

2. copierea unor indivizi sănătoşi pentru evitarea riscului unor boli ereditare, inerent în acea loterie a combinării sexuale;

3. furnizarea unei mari cantităţi de subiecţi identici din punct de vedere genetic pentru a realiza studii ştiinţifice privind importanţa relativă de natură congenitală şi ambientală pentru diversele aspecte ale prestaţiilor umane;

4. oferirea unui copil unei familii sterile;

5. oferirea unui copil cu un genotip la alegere: o celebritate pe care o admiră, o persoană dragă care a murit, unul din soţi sau propria persoană;

6. determinarea sexului la copiii care se vor naşte: sexul unui clon este la fel cu cel al persoanei de la care provine nucleul celular transplantat;

7. producerea unor echipe de subiecţi identici pentru a îndeplini sarcini speciale pe timp de pace sau în război (nu se exclude spionajul);

8. producerea unor perechi de embrioni de la fiecare persoană pentru a le ţine congelate până când ar deveni necesare rezerve de organe pentru transplanturi la geamănul egal din punct de vedere genetic;

9. pentru a-i bate pe ruşi şi chinezi pentru că nu admit lacune în domeniul clonării" ⁽²²⁾

Jonas adăuga la această listă pregătirea atleţilor pentru Olimpiade şi alte competiţii internaţionale şi în fine curiozitatea umană de a vedea cum s-ar termina un astfel de procedeu. Jonas conchidea: " această listă este mai puţin distractivă decât pare. Nici-o dorinţă nu este atât de perversă ca cea de autocopiere." Concluzie confirmată ulterior, dacă mai era nevoie, de ştirea că după experimentele de la Edimburg multe persoane, în special femei, ar fi cerut să fie clonate. ⁽²³⁾

Documente europene ale ultimului deceniu au luat poziţie anticipat împotriva clonării. Recomandarea n. 1046 a Consiliului Europei din 1986, cerea interzicerea"...creării de fiinţe umane identice prin clonare sau prin alte metode, cu scopul selecţiei rasei sau cu alte scopuri, precum şi a creării de gemeni identici " ⁽²⁴⁾

Rezoluţia Parlamentului European din 1989 a considerat "că o interzicere la nivel juridic ar fi singura reacţie posibilă la crearea de fiinţe umane prin cloni, ca şi toate experimentele care au drept scop clonarea fiinţelor umane." Parlamentul, în urma recentului experiment de la Edinburg, a afirmat în mod clar lipsa de legitimitate etică şi juridică a clonării umane: " clonarea fiinţelor umane nu poate fi în nici un caz justificată sau tolerată de societate deoarece ea reprezintă o gravă încălcare a drepturilor umane fundamentale, este contrară principiilor de paritate între fiinţele umane pentru că permite selecţia eugenetică şi rasistă a speciei umane, ofensează demnitatea fiinţei umane şi implică un experiment pe om." ⁽²⁵⁾

Parlamentul formulează, în 16 puncte, principiile şi exigenţele proprii către statele membre " cu ferma convingere că clonarea fiinţelor umane, fie că este realizată cu titlu experimental în contestul tratamentului fertilităţii, a diagnosticării pre-implanturilor, a transplantului de ţesuturi, fie că este realizată cu orice alt scop, nu poate fi în nici un caz justificată sau tolerată de societate";s-a considerat "că trebuie să fie definite metode adecvate pentru programarea şi reglementarea evoluţiilor în domeniul geneticii"; oricum "toate informaţiile necesare trebuie să fie la dispoziţia opiniei publice, iar UE trebuie să-şi asume rolul de remorcă şi să facă în aşa fel ca opinia publică să ia cunoştinţă pe deplin de aceste probleme." ⁽²⁶⁾

Biserica Catolică condamna clonarea umană încă din 1987 în Istruzione "Donum Vitae": "... sunt contrare demnităţii de fiinţă umană proprie embrionului...şi tentativele sau ipotezele menite să obţină o fiinţă umană fără nici o conexiune cu sexualitatea prin "diviziune de gemeni", clonare, partenogeneză..deoarece contrastează cu demnitatea procreaţiei umane şi cu unirea conjugală". ⁽²⁷⁾

Această condamnare este reafirmată în Documentul Reflecţii asupra clonării al Academiei Pontificale pentru Viaţă. ⁽²⁸⁾ In acest document se afirmă că clonarea "constituie o manipulare radicală a relaţionalităţii constitutive şi de complementaritate care se află la originea procreaţiei umane, atât sub aspect biologic cât şi sub aspect personalistic... Proiectul "clonării umane" reprezintă teribila derivă spre care este împinsă o ştiinţă fără valori şi este semnul profundului disconfort al civilizaţiei noastre, care caută în ştiinţă, în tehnică şi în "calitatea vieţii" surogate pentru sensul vieţii şi al salvării existenţei. Proclamarea "morţii lui Dumnezeu", cu speranţa deşartă al unui "dincolo de om " aduce cu sine un rezultat clar: "moartea omului". Nu se poate într-adevăr uita că negarea creaturalităţii umane, departe de a exalta libertatea omului, generează noi forme de sclavie, noi discriminări, noi şi profunde suferinţe. Clonarea riscă să devină tragica parodie a atotputerniciei lui Dumnezeu. Omul, căruia Dumnezeu i-a încredinţat, oferindu-i libertate şi inteligenţă, creaţia, nu găseşte limite acţiunii sale, ele sunt dictate numai de imposibilitatea practică: el trebuie să ştie să-şi fixeze singur aceste limite, în a discerne între bine şi rău."

Documentul, nu numai că subliniază inviolabilitatea demnităţii persoanei în orizontul creaţionistic, dar şi relevă importanţa etico-juridică a interzicerii clonării umane: " In planul drepturilor omului, eventuala clonare umană ar reprezenta violarea a două principii fundamentale pe care se bazează toate drepturile omului: principiul parităţii între fiinţele umane şi principiul nediscriminării."

Note

22. H. Jonas,Technik Medizin und Ethik, Frankfurt am Main 1985 (trad. It. Tecnica, medicina ed etica,Torino 1997).

23. Fiori -Sgreccia, La clonazione (Editorial), "Medicina e Morale", 1997, 2, pp. 230-231.

24. Consiliul Europei, Raccomandazione n. 1046/ 86 relativa all'utilizzazione di embrioni e feti umani a fini diagnostici, terapeutici, scientifici, industriali e commerciali în Documentazione sugli atti del Consiglio d'Europa e della Comunita Europea in materia di Riproduzione umana assistita in vivo ed in vitro, ricerca embrionale, ingegneria genetica e biotecnologia,Servizio Studi del Senato della Repubblica - Ufficio ricerche nel settore sociale, 1990, pp. 11-20.

25. Parlamentul European, Rizoluzione sui problemi etici e giuridici della manipolazione genetica..

26. Printre cele şaisprezece puncte ale Rezoluţiei - toate într-adevăr de mare importanţă - merită cea mai fermă adeziune cele care se referă în modul cel mai specific la principiile de bază ale bioeticii. Este vorba de punctele n. 1,2,3,6,8,11 şi 15 prin care, succesiv, se subliniază dreptul oricărui individ la identitatea sa genetică specifică; se cere o explicită punere în temă, la nivel mondial, asupra clonării fiinţelor umane şi urgent statelor membre să interzică clonarea fiinţelor umane în diferitele faze ale formării şi dezvoltării lor, fără deosebire de metoda practicată, precum şi să prevadă sancţiuni penale pentru a reprima violarea acestei interdicţii; se consideră indispensabil să se definească norme etice bazate pe respectul demnităţii umane în materie de biologie şi de medicină şi se consideră de asemenea că tutela directă asupra demnităţii şi drepturilor indivizilor trebuie să fie o proprietate absolută faţă de orice interes social sau al unor terţi; sunt invitaţi cercetătorii şi medicii angajaţi în cercetarea genomului uman să se abţină de a participa la clonarea fiinţelor umane până la intrarea în vigoare a unei interdicţii angajante din punct de vedere juridic; se recunoaşte că cercetarea în sectorul biotehnologiei şi mai ales în fabricarea proteinelor, a medicamentelor şi a vaccinurilor destinate omului poate fi utilă pentru combaterea unor maladii; şi se cere o legislaţie comunitară asupra clonării animalelor şi în mod deosebit asupra noilor dezvoltări ştiinţifice, prin controale stricte, pentru a garanta sănătatea umană, continuitatea speciei şi a raselor animale şi pentru a tutela diversitatea biologică.

27. Congregaţia pentru Doctrina Credinţei, Istruzione ...p. I, n. 6.

28. Academia Pontificală pentru Viaţă, Rifflessioni sulla clonazione, Citta del Vaticano 1997. Pentru un comentariu pe marginea documentului v. Di Pietro M.L., "Riflessione sulla clonazione". Il documento della Pontificia Accademia per la Vita, "Camilianum", 1997, VIII(16), pp. 195-202.